Pe urmele lui ...Hadean

incet da sigur am inceput sa o iau pe urmele lui Hadean. cei care-l cunoasteti stiti ca ne trazneste cateodata o reteta din asta ase de ne uitam in dunga cand citim. De mancat e drept ca din mana lui nu am mancat pana amu, da nu o intrat zilele in sac. no si amu sa va povestesc ce am facut io mai devreme, numa ce ma ridicai de la masa. nu prea aveam io chef de multe chestii de mancat, nici ce era prin oala nici ce era prin dulap, stand ase pa ganduri ce drac sa bag la stomac, ca facea galagie, mi-aduc aminte ca am o punga prin dulap de tortellini. ase ca nici una nici doua pun apa la fiert si pana o fiert ma gandeam ce sa fac cu ele. stati linistiti ca n-o durat mult pana am gasit. Si fiindca nu aveam prea multe optiuni, stau ase intr-o dunga, nu-i sigur ca nu sunt eu intr-o dunga si gata reteta, am pus tortellini in farfurie, am tocat ase un pic de marar peste ele, am taiat marunt marunt dintr-un catel de usturoi, un pic acolo, nici macar un catel intreg, am aruncat un pic de ulei, de asta normal, ca io nu pre folosesc de masline, da nu bag mana in foc ca nu e mai bun. ase un pic de sare si gata. Daca asta nu e mancare traznita sa nu-mi spuneti mie cutu. mie mi-a placut