BUN VENIT

Vă rog să păstrati limbajul civilizat pe acest blog şi sper să vă placă

NU mai comentati anonim. nu aprob comentariile anonime

vineri, 26 iunie 2009

Michael si atat


Michael Jackson - Cry
Vezi mai multe video din Muzica
fara a idolatriza dincolo de toate aspectele negative sa spunem a vietii lui Michael. el a fost un fenomen un pct de cotitura in muzica universala. au existat doi mari titani ai muzicii care au schimbat cursul muzicii din secolul trecut, Elvis Presley in anii 50 si Michael Jackson in anii 80. stelele sunt stele si-si merita locul printre stele. restul nu-si are rostul sa despicam firul in patru, nici ipocrizia americanilor care acum "sunt de-a dreptul socati de moartea lui" nici cei care ii minimalizeaza rolul prin prisma a unor lucruri care de fapt nu au fost dovedite niciodata. Poate singurul lucru care l-as reprosa lui Michael este ca a vrut sa fie altcineva din pct de vedere fizic.In rest respectele mele Michael pt cine ai fost ca OM

5 comentarii:

Lucia Verona spunea...

Cody, exagerezi cam tare. "Titani ai muzicii universale"? Atunci ce să spunem de Bach şi de Beethoven? Hai să vedem lucrurile în proporţiile lor reale. Mai ales că, din punct de vedere strict muzical, Elvis Presley şi Michael Jackson nu au adus nimic nou. Succesele lor nu au fost atît muzicale, cît mediatice. Desigur, asta nu le scade meritele. Nu degeaba au şi azi milioane de fani.

codeus spunea...

in ceea ce priveste muzica asa zis usoara nu exagerez deloc. au schimbat "registru" in muzica amandoi.generatiile de cantareti de dupa iti pot confirma acest lucru. stiu ca esti "fana" a muzicii simfonice ca si mine al muzicii usoare deci "cearta2 nu-si are rostul.

Lucia Verona spunea...

Cody, eu nu sunt "fană" şi ce ai scris tu rămîne exagerat. Asta nu înseamnă că ne certăm. Presley şi Jackson au marcat evoluţia a ceea ce se cheamă showbiz, fenomenul este mai mult social decît muzical - cultul megastarului. Dar mai discutăm noi despre asta.

renata spunea...

Muzica universală ţine până la dodecafonism, Codeus.
Apoi urmează experimente lăudabile, lăsate neterminate.
Din punctul de vedere al muzicii universale, M.J. nu e nici măcar o picătură într-un ocean.
Poate că în muzica pop a adus un fior şi i-a dat o altă faţă.
M.J. n-a revoluţionat nimic, a perfecţionat, poate, un mod de expresie mai complex, a transformat noţiunea de "recital" în "spectacol".
Dar asta n-a făcut-o de unul singur, ci graţie unui staff de profesionişti.
Deşi nu există nicio coordonată comună, mă întristează ideea că lumea se comportă la moartea unui Jackson aşa cum s-au comportat românii la moartea lui Dolănescu.
Adică să transformăm un om în fenomen, doar fiindcă a murit.

codeus spunea...

Renata sa stii ca nu am plans in batista nici dupa dolanescu nici dupa Michael. doar ca mie mi-a marcat tineretea si el si Elvis prin muzica lor.ai vazut ca mi-am petrecut 14 ani in discoteca.