Teoria chibritului

pt cei familiarizati cu termenul stiu ca teoria chibritului e atunci cand te lansezi in explicatii fara cap si fara coada. A face teoria chibritului este cand gura ta vorbeste dar sa mor eu de intelegi nici tu ceva din ce spui. Este total neproductiva teoria chibritului. se pare ca avem un reprezentat de marca al teoriei chibritului pe d-nul Boc.cum reuseste "performanta" nu stiu, poate stiti voi. Dar sa vorbesti minute in sir fara sa spui nimic mai ales din pozitia in care te afli este o performanta negativa ca vorba din popor cu "tara arde si ...bocul se piaptana". in seara asta am mai asistat la un episod de alocutiune marca Boc. Eu sigur nu te mai suport intrebarea si nedumerirea pe care o am eu este -tu te mai suporti d-nule Boc?

Aduceri aminte

pt cei care nu stiu dansul a fost pt mine o mare pasiune. am "batut" discotecile vreo 14 ani. era o vreme cand daca nu mergeam la un sfarsit de saptamana la discoteca eram "bolnav", incepeam sa dansez pe strada ))). o porecla pe care o aveam in lumea discotecilor a fost "regele rock-n-rollului". dar mi-au placut foarte mult toate stilurile de dans.

100

Ei dragii mei incet pe nesimtite am ajuns la postarea cu nr. 100 pe blogul asta. S-ar cuveni sa fac o autoanaliza sa trag niste concluzii, dar cum eu nu am motivatia sa o fac poate vreti voi sa puneti pe aici niste concluzii, blogul e in intregime la dispozitia voastra,daca aveti chef sa va delectati si sa ma disecati, nu la propriu ))).

CORUL VANATORILOR
Vezi mai multe video din Muzica
si pt ca e o aniversare cu dedicatie din partea mea. atunci cand inca nu-mi placea prea mult muzica simfonica "corul vanatorilor" era printre preferate.

Blogul

Ceea ce era acum cativa ani un moft a devenit pe zi ce trece un mijloc de comunicare. Aceasta cale de "refulare", de cunoastere a sinelui si de ce nu a cautarii celor care gandesc ca tine, mai nou a devenit chiar si un barometru in lumea politica si nu numai. Ceea ce se scrie in blogosfera ajunge sa influenteze destine si chiar viata politica. "lupte" pornite in blogosfera isi gasesc ecoul in viata reala. o viata care deja s-a impletit cu blogosfera. unii critica si zic si in ziua de astazi ca este un moft, dar eu cred ca-si va pune tot mai mult amprenta pe viata noastra chiar si a celor care nu au nici o legatura cu blogosfera.oameni politici, oameni din toate domeniile care au inteles ca aici se pot dezbate problemele poate mult mai bine decat intr-o sedinta oarecare si doar pt faptul ca aici auditoriu si totodata cei care scriu sunt din tot spectrul societatii romane. Candva spuneam ca o legatura de internet va deveni ceva atat de obisnuit in casa fiecarui om ca si pe vremea aceea aragazul. si acum o spun ca ceea ce a inceput poate ca un moft va deveni in timp un mijloc de apropriere poate mai eficient intre jurnalisti oameni politici si oameni obisnuiti. un mijloc care in acelasi timp poate dezbina dar si uneste destine.

Muzica tineretii mele

Acest post este dedicat in intregime acestei minunate cantarete care este Mirabela Dauer. printre altii si cu muzica ei eu am crescut.ii voi purta intotdeauna un respect deosebit. Multumesc Mana ca mi-ai adus aminte prin postarea ta de muzica de alta data.

Calitatea de a fi tâmpit

Zilele astea e foarte la moda cuvantul tâmpit.Îl auzim din gura unui preşedinte de ţara care în loc sa fie preşedintele acestui popor îl jigneşte in corpore prin afirmaţiile lui. Si astazi mi-a fost dat sa mai aud cuvântul din gura cuiva, a unui prieten foarte bun. Că m-ar face terţe persoane tâmpit nu ar fi nici o problema aş trece elegant peste incident si m-ar durea la 14 metri cum e o vorba,dar venind din partea unui bun prieten doare, si doare al naibii de rau. Muult mai rău decat din partea unui preşedinte.

Pliciul

Eu sunt Pliciul gândi plin de importanţa el. Stătea aşa într-o dunga şi se uita chiorâs la muşte. muştele bâzâiau in jurul lui. Băh staţi dracului într-un loc că mă supăraţi şi dau în voi de mai rămâne doar praful de voi. Ce stiti voi băh e RE-CE-SIU-NE băh şi voi bâzaiţi toata ziua. Eu sunt şeful vostru băh zise el plin de importanţa rolul lui în recesiune. Dar ce e asta? se întreba nedumerit pliciul când auzi uşa. Intra stăpânul puse ceva in priza, un miros plăcut şi puternic se raspândi în toata camera, stapanul se apropie de el -ei ce faci?!! intreba impancientat pliciul, dar stăpânul nu-i răspunse nici nu-l auzea l-a luat si-l arunca direct la gunoi. Oricum făcea prea multă mizerie gândi stăpânul e mai bine fără el.
P.S. La ora la care puneam postarea nu am vazut aventura lui Obama cu musca. nu are legatura cu respectivul.

Poveste

A fost odata ca niciodata(asa incep toate povestile)un popor aparuse prin astea parti cu muulta vreme in urma,cam de vreo 1800 de ani.erau mandrii urmasi ai neinblanzitilor daci si ai arogantilor romani.ei si acest popor isi incepu odiseea existentei sale.prin primele secole tulburi de formare,nu e usor sa faci din doi unul ))). apoi nu apucara bine sa se dezmeticeasca din geneza formarii ca si tabarara altii peste ei care ravneau la pamantul asta si ravneau pe deasupra sa si stapaneasca acest popor. au reusit in parte au dezbinat poporul si pamantul au stapanait o parte din el pt muulte secole.se credeasu aici pe veci stapani.Poporul ista a rabdat si-a vazut de a le' lui, aveau un gand fatalist oricum nu putem schimba nimic isi ziceau in sinea lor,cand si cand se mai ridicau in picioare isi strigau neputinta ,isi strigau identitatea, cine sa-i asculte? asupritorii? cei care erau prea departe in timp si spatiu ca sa-i bage in seama? nu, se ascultau singuri si zvacnea inima in ei dupa libertate si neatarnare.si a venit o ZI in care visele au fost realitate erau liberi erau Romani. dar multele secole de asuprire i-au invatat si pe ei obiceiurile rele ale altora au inceput sa se "stapaneasca" ei intre ei.unii erau mai presus decat altii. Unii erau mai...romani decat altii. si cei multi si ..fatalisti priveau in continuare si din cand in cand se ridicau in picioare isi strigau neputinta si amarul. dar cine sa-i auda? asupritorii? cei care erau departe in timp si spatiu?.se auzeau singuri. va veni oare ziua in care toti vom fi Români mandrii urmasi a dacilor si romanilor? veni-va clipa in care sa ne privim in oglinda si sa nu ne fie rusine de noi insine pt ca ne-am aplecat atunci cand altii au ridicat biciul si ne-am strigat doar din genunchi neputinta? eu sper ca ne vom recapata intr-o buna zi demnitatea de ROMÂNI. dar pt multi va fi prea tarziu. Un articol scris cu mult amar in suflet.